Anxietatea este atat o stare mentala, cat si fizica de asteptare negativa. Din punct de vedere mental, este caracterizata de o excitare crescuta si de aprehensiune transformata in ingrijorare suparatoare, iar fizic prin activarea neplacuta a mai multor sisteme corporale – toate pentru a facilita raspunsul la un pericol necunoscut, fie el real sau imaginar.
Sentimentele cognitive de groaza in asteptarea unor rezultate proaste, precum si senzatiile fizice, cum ar fi nervozitatea si o inima care bate, sunt concepute pentru disconfort. Anxietatea este menita sa capteze atentia si sa te stimuleze sa faci schimbarile necesare pentru a proteja ceea ce iti pasa. Crizele ocazionale de anxietate sunt naturale si pot fi chiar productive. Anxietatea poate fi considerata pretul pe care noi oamenii il platim pentru a avea capacitatea de a ne imagina viitorul.
Cand anxietatea devine o tulburare
Dar anxietatea persistenta, omniprezenta sau uriasa poate perturba viata de zi cu zi, fie la scoala, la serviciu sau cu prietenii – semnul unei tulburari de anxietate. Aproape o treime dintre adultii din SUA se vor confrunta cu o anxietate scapata de sub control la un moment dat in viata lor.
Anxietatea este adesea insotita de depresie, iar cele doua au multe simptome si implica multe dintre aceleasi cai ale creierului. Biologia poate contribui la vulnerabilitatea la anxietate, la fel ca experientele din copilarie, cum ar fi traumele timpurii si practicile parentale, cum ar fi supraprotectia.
Nu este nici posibil, nici de dorit sa eliminam in totalitate anxietatea, deoarece joaca un rol crucial in a ne mentine alert si in viata. Tratamentul este orientat spre mentinerea anxietatii la niveluri gestionabile. Anxietatea poate fi tratata cu succes folosind terapie, medicamente sau ambele. Masurile stilului de viata, cum ar fi exercitiile regulate si respiratia profunda, sunt, de asemenea, extrem de importante in controlul anxietatii.
Pentru mai multe despre cauzele, simptomele si tratamentele tulburarilor de anxietate, consultati Dictionarul nostru de diagnostic.
Anxietatea este acum principala problema de sanatate mintala din intreaga lume, iar incidenta anxietatii este in continuare in crestere, in special in randul tinerilor. Un numar tot mai mare de copii si adolescenti sunt diagnosticati cu aceasta tulburare.
Un motiv des invocat pentru cresterea generala a anxietatii este povara incertitudinii in aproape fiecare domeniu al vietii moderne, ca raspuns la o serie de schimbari economice si culturale. Incertitudinea nu provoaca anxietate, dar ofera un teren propice pentru aceasta.
Doi factori importanti care contribuie la anxietatea in randul tinerilor sunt practicile parentale care ii supraprotejeaza pe copii si cresterea retelelor sociale. Tehnologia ofera noi oportunitati pentru conectarea oamenilor, dar duce si la noi experiente de comparatie sociala negativa si noi cai de excludere sociala.
Anxietatea se declara nu doar cu bucle nesfarsite de ingrijorare in minte, ci si cu disconfort zguduitor de inima in corp, de la tresarire generala si tremur pana la tiuit in urechi si dificultati de respiratie.
Simptomele corporale ale anxietatii pot fi foarte inselatoare. Nu numai ca ele sunt adesea interpretate gresit ca semne ale unui atac de cord si ale unui dezastru iminent – o caracteristica cardinala a atacurilor de panica – dar deseori duc la odisee ale diagnosticului medical gresit. Se poate presupune ca simptomele fizice sunt rezultatul unor cauze fizice si, intr-o cautare gresita a acestora, adevarata sursa a problemei poate continua nedescoperita si neabordata.
Tulburarile de anxietate pot fi deseori abordate cu succes prin psihoterapie, singura sau in combinatie cu medicamente si cu schimbari ale stilului de viata. Terapia cognitiv-comportamentala (TCC), adaptata anxietatilor specifice ale unui individ, este una dintre cele mai eficiente optiuni. Pacientii invata sa conteste tiparele de gandire distorsionate care creeaza atat de multa suferinta.
Terapia prin expunere, in care pacientii sunt expusi in siguranta si treptat la temerile lor, astfel incat sa nu le mai evite, este o parte esentiala a majoritatii tratamentelor comportamentale pentru anxietate. Medicamentul este adesea folosit pentru a ajuta pacientii sa controleze simptomele suficient pentru a se concentra pe terapia vorbirii.
Schimbarile stilului de viata joaca un rol important in gestionarea pe termen lung a anxietatii. Exercitiile, respiratia profunda si programele de meditatie vizeaza toate fatete foarte specifice ale tulburarii.
Cand este anxietatea o boala?
Crizele ocazionale de anxietate sunt absolut normale si unul dintre costurile inevitabile de a fi – si de a ramane – in viata. Cu toate acestea, uneori grijile scapa de sub control.
Acestea pot aparea fara niciun motiv vizibil sau pot fi disproportionate fata de situatie sau pot dura dincolo de miscarile pentru a rezolva orice problema posibila. Sau ingrijorarea sau simptomele fizice va determina sa evitati situatiile care pot declansa disconfort. Anxietatea devine o tulburare atunci cand consuma prea multa activitate mentala sau interfereaza cu activitatile si performanta.
Care sunt tipurile de anxietate?
Anxietatea se afiseaza in cateva moduri distincte din punct de vedere diagnostic. Tulburarea de anxietate generalizata, in care preocuparile reflecta oricare dintre domeniile majore ale vietii – munca, dragoste, bani, sanatate – este cea mai frecventa in randul adultilor in varsta. Tulburarea de anxietate sociala, concentrata mai indeaproape pe teama de evaluare negativa a altora, este in crestere in randul adultilor mai tineri.
Fobiile vizeaza in general obiecte sau experiente specifice. Uneori, anxietatea urla in scena intr-o explozie brusca si intensa si se transforma intr-un crescendo terifiant in cateva minute. Atacurile de panica pot lovi aparent aleatoriu, din senin, sau pot aparea cu o frecventa incapacitante. Anxietatea sub toate formele ei poate fi tratata.
Ce cauzeaza anxietatea?
Adevarata cauza a anxietatii este sa fii om cu capacitatea de a-si imagina un viitor. Gaseste teren fertil in incertitudine si exista multa incertitudine in lume in aceste zile.
Anxietatea este unica prin faptul ca poate fi declansata de evenimente din lumea reala — o viitoare vizita la medic, conflict de relatie, o crestere a chiriei — sau poate fi generata in intregime intern, prin ganduri de amenintari reale sau imaginare (nestiind ce sa spun cand seful te cheama intr-o intalnire).
Care este cea mai buna terapie pentru anxietate?
Tratamentul de prima linie pentru anxietate este o forma de terapie cognitiv-comportamentala. Practica si orientata spre prezent, terapia ii ajuta pe oameni sa recunoasca distorsiunea cognitiva pe care anxietatea le impune, ii ajuta sa-si confrunte temerile in siguranta si ofera tehnici pentru inversarea reactivitatii.
Ca orice tratament, scopul este restabilirea calmului. Dar face mult mai mult. Ajuta oamenii sa-si recapete controlul asupra lor atunci cand grijile ameninta sa-i depaseasca.
Terapia are valoarea adaugata de a avea loc in prezenta unei fiinte umane reale. In calitate de creaturi sociale, avem sisteme nervoase in acord cu influenta celorlalti. Prezenta unei persoane de ajutor constituie un puternic semnal de siguranta, contrarand direct si profund alarmele (eronate) de amenintare care definesc tulburarea de anxietate.
Abordari naturale ale anxietatii
Anxietatea necesita tratament activ; in caz contrar, constrange viata si tinde sa devina o afectiune cronica. Dar asta nu inseamna ca necesita prescriptie medicala sau interventie medicala. Unele dintre cele mai eficiente modalitati de a controla anxietatea implica modificarea stilului de viata sau a comportamentului.
Calmarea mintii prin meditatie este o tehnica orientala care gaseste favoarea in culturile occidentale. Activitatea regulata, cum ar fi alergarea sau mersul pe jos ajuta la eliberarea tensiunii musculare care creeaza atat de multa suferinta. De asemenea, schimba creierul. Una dintre cele mai eficiente masuri dintre toate poate fi respiratia profunda (numita si respiratia diafragmatica). Are un efect direct asupra sistemului nervos, inducand o stare de calm si franand sentimentele de amenintare.
Ce este biologia anxietatii?
Indiferent cat de reala sau imaginata este amenintarea la care reactionezi, anxietatea este atat o stare mentala, cat si fizica. Este orchestrata de o cascada de hormoni care afecteaza aproape fiecare sistem al corpului tau, de la atentie la metabolismul energetic.
Coplesita de sentimente negative, mintea ta este activata pentru a fi in cautarea pericolului. Excitarea fizica crescuta – toata aceasta nervozitate si tensiune musculara – va pregateste corpul sa raspunda la o situatie posibil adversa. In esenta, este bine intentionat, menit sa te tina in viata.
Ce ii face pe oameni vulnerabili la anxietate?
Oricine poate experimenta o criza de anxietate debilitanta. Dar unii oameni par sa fie inclinati spre anxietate: din cauza genelor sau a temperamentului, posibil ca rezultat al experientei timpurii, posibil prin supra- sau subactivitatea unei anumite zone a creierului, ei interpreteaza situatiile neutre ca amenintatoare sau reactionand excesiv la situatii amenintatoare.
Stresul contribuie major la anxietate, iar cele doua conditii se suprapun in multe feluri. Stresul poate declansa anxietatea si poate fi un raspuns la aceasta.
Atacuri de panica
Atacurile de panica sunt izbucniri bruste de anxietate acuta care te pot face sa simti ca esti pe cale sa mori, dar nu pun viata in pericol. Senzatiile de anxietate ale corpului devin extrem de intense – batai inimii, puls accelerat, senzatia de dificultati in a obtine suficient aer – si declanseaza si mai multa anxietate, intensificand panica.
Atacurile de panica pot aparea din senin, chiar si in timpul somnului, iar sentimentul de pierdere a controlului amplifica teroarea. Oricat de ingrozitoare si coplesitoare se simt astfel de atacuri, ele pot fi totusi controlate, chiar si atunci cand au loc.
Copiii si anxietatea
Un copil din opt poate experimenta anxietate semnificativa. Primele lor griji sunt legate de separarea de parinti. Dar ei isi fac griji pentru multe lucruri, de la incendii si dezastre pe care nu le pot controla pana la certuri intre parintii lor ar putea insemna divort. Ei isi fac griji si pentru lumea mai mare, inclusiv pentru teroristi si pentru efectele schimbarilor climatice.
Grijile normale devin problematice atunci cand interfereaza cu somnul, mersul la scoala sau acordarea atentiei la scoala sau implicarea in activitati cu ceilalti. Un factor major care influenteaza prevalenta anxietatii copilariei – cresterea educatiei cu elicopterul.