Frica, dezgustul si alte reactii fobice nu sunt neobisnuite cand vine vorba de interactiunile noastre cu lumea naturala – cine nu cunoaste pe cineva caruia ii este frica de paianjeni sau serpi? Intr-adevar, frica de paianjeni (arahnofobia) sau de serpi (ophidiophobia) este considerata a fi printre cele mai comune „biofobii”.
Acesta din urma este definit de Asociatia Americana de Psihologie ca „teama fata de anumite specii si aversiunea generala fata de natura care creeaza un impuls de a se afilia cu tehnologia si alte artefacte, interese si constructii umane, mai degraba decat cu animale, peisaje si alte elemente ale lumea naturala”.
Exista motive evolutive pentru acest comportament: in trecutul nostru ancestral, natura a fost o sursa potentiala de pericol, iar reactiile fobice fata de anumite elemente ale lumii vii ar fi putut ajuta oamenii timpurii sa evite bolile infectioase sau intalnirile daunatoare cu organisme periculoase.
Factori ai fricii contemporane de natura
Dar in zilele noastre? Se estimeaza ca mai mult de jumatate din populatia lumii traieste in zone urbanizate departe de animale salbatice si, prin urmare, ne-am putea astepta la o reducere a prevalentei unor astfel de temeri. Cu toate acestea, oamenii continua sa manifeste raspunsuri fobice puternice fata de organismele care nu traiesc in imediata noastra vecinatate, chiar daca nu reprezinta amenintari tangibile. Acest lucru este ingrijorator deoarece poate duce la anxietate excesiva si la evitarea interactiunilor cu natura, impiedicand persoanele afectate sa experimenteze numeroasele beneficii fizice si mentale pe care natura le poate oferi.
Cercetatorii interesati de acest fenomen au inceput, asadar, sa exploreze motivele din spatele prevalentei sustinute a fobiilor naturii in societatile moderne. O ipoteza care a fost inaintata pentru acest fenomen indica faptul ca locuirea in zonele urbanizate este un factor cheie al fricii de natura in societatile contemporane. Aceleasi conditii care ne protejeaza de intalnirile naturale potential periculoase implica, de asemenea, oportunitati reduse de a interactiona cu natura. Absenta experientelor obisnuite in natura si informatiile contextuale pe care le ofera, pot determina oamenii sa evalueze gresit potentialele pericole asociate naturii si sa conduca la temeri nefondate sau dezgust. Societatile contemporane pot suferi de un cerc vicios al biofobiei, prin care deconectarea naturii duce la fobii ale naturii si invers.
In acest context, unii cercetatori au sugerat ca biofobiile pot fi din ce in ce mai raspandite in societatile moderne, dar masura in care acest lucru este adevarat ramane dificil de evaluat. Datele despre prevalenta fobiilor naturii sunt rare si sunt de obicei colectate la anumite momente in timp prin sondaje directionate, ceea ce reprezinta o provocare pentru a evalua modul in care s-a schimbat de-a lungul timpului.
Intr-un studiu recent, am abordat aceasta intrebare dintr-un unghi diferit, folosind puterea Internetului. Ne-am gandit ca persoanele care sufera de fobii legate de natura pot cauta informatii online despre starea lor si despre cum sa o faca fata. Folosind date la nivel mondial din cautarile pe Internet, am evaluat volumul relativ al cautarilor pe Internet pentru 25 de biofobii comune intre 2004 si 2022.
Cat de raspandita sunt biofobiile in zilele noastre?
Studiul nostru sugereaza ca cele mai comune biofobii includ frica de paianjeni, microbi si germeni (mysophobia) si paraziti (parazitofobia). Aceste rezultate coroboreaza alte rapoarte conform carora frica de paianjeni este printre cele mai comune fobii legate de natura.
Am constatat, de asemenea, o crestere constanta a volumului de cautare online pentru biofobii intre 2004 si 2022, desi cu diferente marcate in tendinte pentru fobii specifice. Interesul pentru unele dintre cele mai comune biofobii, cum ar fi frica de serpi (ophidiophobia) sau germeni, este, de asemenea, in crestere, ceea ce sugereaza ca acestea devin din ce in ce mai raspandite. De exemplu, rezultatele noastre arata ca cautarile pentru frica de germeni au atins apogeul in jurul debutului pandemiei de Covid-19, oferind dovezi suplimentare ale tensiunilor psihologice cauzate de pandemie. In schimb, doar cateva biofobii au prezentat tendinte negative sau stabile. Aceste tendinte au fost calculate pe baza proportiei cautarilor pentru biofobii in raport cu numarul total de cautari de-a lungul anilor si, prin urmare, nu pot fi explicate pur si simplu prin cresterea utilizarii internetului.
Tendintele temporale ale interesului relativ de cautare pentru fiecare dintre cele 25 de biofobii specifice evaluate in studiu.
In plus, am gasit dovezi ca, la nivel de tara, interesul pentru un numar mai mare de fobii legate de natura este legat de procentul populatiei care traieste in medii urbanizate, de tendinta populatiei (fie ca este in crestere sau stabila) si de numarul de specii veninoase. gasit in tara. Mai exact, interesul pentru mai multe fobii legate de natura este concentrat in tarile cu populatii urbane mari, stabile si de lunga durata, cum ar fi Australia, Canada, Germania, Statele Unite sau Regatul Unit. Este posibil ca o deconectare cu natura sa fi avut mai mult timp sa se cristalizeze in aceste tari in care unii oameni au experimentat doar viata urbana in timpul vietii. In schimb, multe tari cu populatii urbane mai mici, dar in crestere rapida, cum ar fi multe tari din Africa si Orientul Mijlociu, Harta (a) si distributia (b) a numarului de biofobii cu interes de cautare inregistrat pentru fiecare tara.
Alte explicatii posibile pentru rezultatele noastre includ aspecte legate de diferentele de acces la Internet intre tari sau motivatiile din spatele cautarilor pe Internet pentru biofobii. De exemplu, populatiile din zonele urbane tind, de asemenea, sa aiba un acces mai bun la internet si acest lucru ar putea explica prevalenta mai scazuta a cautarilor pentru biofobii in zonele rurale. S-ar putea, de asemenea, ca frica fata de natura sa fie vazuta ca un raspuns util in mai multe zone rurale si, prin urmare, sa nu fie ceva cu care oamenii ar cauta modalitati de a face fata. De asemenea, suntem constienti de faptul ca alte motoare de cautare decat Google domina piata in tari precum China si Rusia, ceea ce ar putea afecta si rezultatele noastre.
Cu toate acestea, descoperirile noastre sustin ideea ca deconectarea de la natura creste in multe societati moderne din cauza vietii urbane si are un cost tot mai mare asupra bunastarii umane prin promovarea temerilor nefondate fata de alte forme de viata. Pe masura ce societatile umane devin mai urbanizate, riscam sa ne pierdem conexiunea cu lumea naturala si sa dezvoltam perceptii si interactiuni mai negative asupra naturii. Este timpul sa ne reevaluam relatia cu natura si sa dezvoltam modalitati de a reduce decalajul, mai degraba decat de a o largi. Viitorul bunastarii noastre poate depinde foarte bine de el.